“Upaya“ – Mijloacele de realizare

Upaya este un termen sanskrit care se referă la mijloacele prin care ne este revelată Natura noastră Adevărată, Conștiința Supremă. În tradiția Shivaismului Kasmirian, sunt general recunoscute patru căi prin care practicantul poate atinge, eliberarea (moksa) sau starea de iluminare: anupāya (fară cale), śāmbhavopāya (calea conștiinței), śāktopāya (calea energiei) și āṇavopāya (calea acțiunii individuale).

Toate aceste mijloace de realizare au același scop: eliminarea ignoranței, revelarea Adevaratei naturi a realității, eliberarea de condiționări psihologice, mentale, emoționale, fizice. Pentru fiecare practicant în parte calea urmată este determinată de nivelul său de conștiința, de libertatea karmică și de structura ființei sale, toate duc către același tel și anume realizarea adevăratei noastre naturi care este Conștiința Supremă.

Anupāya: Ființele care urmează această „cale” sunt la un nivel de conștiința la care într-un mod firesc și fără nici un efort își recunosc propria natura, este o cale pur transcendentă în care aspirantul doar recunoaște natura Conștiinței Supreme, fiind permanent în această stare de conștiință. Este o recunoaștere spontană care se relizează prin Grația Divină, aspirantul doar trăiește această stare de conștiință, nu are loc nici un proces activ la nivelul ființei individuale. Este denumită și Anandopāya (calea beatitudinii).

Śāmbhavopāya:  Este calea prin care Conștiința se revelează prin ea însăși. În această stare de conștiință starea de subiectivitate (starea de martor) este preponderentă, este o stare permanent liberă de constructe mentale, care permite realizarea propriei naturi ca și Conștiință Supremă. Obiectivitatea având o pondere foarte mică, mintea nu mai are un obiect suport de care să se fixeze și nu mai are un rol activ. Pe această cale, starea de conștiință predominantă este percepția nediferențiată a conștiinței atât în interior, cât și în exterior. Atenția și orientarea aspirantului care urmează această cale este asupra conștiinței, devoțiune asupra voinței divine, practica implica o menținere constantă a conștiinței că întregul univers este doar conștiință. Întreaga activitate a minții se diminuează treptat până când doar lumina pură a conștiinței strălucește și în aceasta stare aspirantul își descoperă propriul aspect transcendental. Śāmbhavopāya este numită și Icchopāya, deoarece provine din Iccha shakti (puterea voinței divine, pure). La simpla voință aspirantul intră în stări de conștiință expansionată.

Śāktopāya: Este calea prin care conștiința se dezvăluie prin intermediul energiei.Este o cale a percepției, atenția este preponderent asupra energiei, este urmărită emisia sa și reîntoarcerea ei către sursa care a emis-o. Astfel obiectivitatea este în echilibru cu subiectivitatea, dualitatea subiect-obiect este permanent dizolvată. Este o cale de realizare prin cunoaștere, meditație și contemplație asupra energiei. Śāktopāya este numită și Jñānopāya, înțelegerea profundă a sursei energiei (puterea divina a cunoașterii nelimitate), calea lui Shakti.

Āṇavopāya: Este cunoscută ca și calea inferioră de realizare, este o cale  acțiunii, deoarece folosește mintea, corpul și simțurile pentru auto-revelare. În aceasta cale individuală predomină obiectivitatea, există întotdeauna o dualitate între subiect și obiect. Practicile acestei căi includ: asane, pranayama, ritualuri, recitarea mantrelor, concentrare. Aspirantul folosește aceste practici pentru a-și eleva nivelul de conștiință. Āṇavopāya  este numită Kriyopāya, revelarea conștiinței prin acțiune (puterea divină de manifestare).

Extras din Doctrina Vibrației, Mark Dyczkovski:

Căile de evoluție: